|
Bine ati venit!
Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra,acolo unde
fluviul isi incheie lunga calatorie de 2 860 km de la izvorul sau din Muntii
Padurea Neagra din Germania, mai exact 10 tari si traversand 4 capitale. Numele
fluviului provine din latinescul Danubius dar, in antichitate se folosea
frecvent si numele Istros sau Ister. Delta Dunarii este situata in SE tarii,
avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) cu laturi de circa 80 km si fiind
limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E
cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45° lat N si de
meridianul de 29° long E. | Delta
propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste anual cu 40m,
datorita tonelor de aluviuni depuse de catre fluviu. Delta Dunarii formeaza
o adevarata retea de canale, lacuri, ostroave si grinduri, paduri cu aspect
tropical, insule acoperite cu stuf un amalgam de culturi si etnii, o mare
diversitate de vietati, peste care troneaza, ca un rege maiestuosul
pelican. Se spune ca Delta incepe sa se contureze de la Patlageanca
unde se bifurca in doua brate, Bratul Chilia (120km) la nord si Bratul Tulcea la
sud. |
Acesta din urma, cand ajunge la Ceatal Sfantu Gheorghe se desparte in
Bratul Sulina (63,7 km), cel accesibil vaselor maritime si Bratul Sfantul
Gheorghe (69,7km) care la varsare in Marea Neagra formeaza insulele Sacalin
considerate un inceput de delta secundara. Datorita celor 5149 de specii de
flora si fauna, specialistii o considera o veritabila banca de gene pentru
patrimoniul universal. Nu e de mirare ca valoarea universala a
patrimoniului natural al Deltei Dunarii a fost recunoscuta
prin: -includerea în reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in
cadrul programului ”Omul si Biosfera” - MAB UNESCO - - declararea ca zona umeda de importanta internationala, mai ales ca
habitat al pasarilor de apa - Conventia Ramsar- includerea in Lista Patrimoniului Universal Cultural si Natural
UNESCO- obtinerea, în anul 2000, a Diplomei Europene pentru Arii Protejate
decernata de Consiliul Europei, reinnoita în anul 2005.
| |